În opinia experţilor diferitor structuri internaţionale, care sunt preocupaţi de ISD, limitarea noţiunii ISD trebuie să corespundă obiectivelor de dezvoltare economică a ţărilor receptoare de investiţii şi să contribuie la dezvoltarea lor economică.
În Cadrul legislativ al Fondului Monetar Internaţional, ISD sunt definite în felul următor: “Investiţiile străine sunt investiţiile efectuate pe termen lung de rezidentul unei ţări într-o întreprindere – rezident al altei ţări. Investiţiile pe termen lung presupun existenţa relaţiilor de lungă durată între investitor şi întreprindere şi influenţa considerabilă a investitorului asupra conducerii acestei întreprinderi. Deci investiţia directă trebuie să fie efectuată pe durata lungă, totodată realizându-se controlul din partea investitorului asupra activităţii obiectului creat. Motivaţia investitorului a fost şi rămâne întotdeauna obţinerea unui profit”.
Într-un raport al UNCTAD, care organizează sistematic studii cu privire la extinderea investiţiilor străine în diferite regiuni şi la impactul lor asupra dezvoltării economiilor receptoare de investiţii, se menţionează: “ISD reprezintă o relaţie pe termen lung, care reflectă interesul de durată al investitorului şi posibilitatea sa reală de a controla entitatea situată în ţara străină, unde face investiţia”.
Definiţia ISD, formulată în raportul UNCTAD a fost lărgită de mai mulţi autori, inclusiv şi de A. Mazilu, care recomandă următoarea definiţie: ”ISD sunt fluxuri internaţionale complexe, care includ resurse financiare tehnologice, de expertiză managerială şi organizaţională, pe care se grefează interesul de durată şi controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare cu scopul desfăşurării unor activităţi productive într-o altă economie decât cea …rezidentă”.
În opinia autorului, această definiţie este mai reuşită, ea precizează conţinutul investiţiilor străine ca fluxuri internaţionale de resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială şi organizaţională. În acelaşi timp, această definiţie accentuează rolul investitorului în efectuarea controlului în utilizarea fluxurilor numite în scopul desfăşurării unor activităţi productive.
Efectuarea controlului direct al activităţii întreprinderii, ca ISD din partea investitorului, şi participarea la gestionarea întreprinderii constituie diferenţa principală dintre ISD şi investiţiile de portofoliu.
Investiţia străină directă (I.S.D.) presupune transferarea către agentul emitent a posibilităţii de control şi decizie asupra activităţii agentului receptor. I.S.D. poate lua forma unei investiţii reale (proprietăţi, bunuri de echipament, etc.) sau financiare (titluri de valoare sub forma acţiunilor, obligaţiunilor, certificatelor de depozit).
Esenta fenomenului nu este investitia care este un transfer în strainatate, ci controlul managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate în diverse tari de catre o întreprindere multinationala.
Rezultatul investitiei directe este formarea de capital real, care poate fi o firma cu capital integral strain sau o societate mixta. Aceasta implica o relatie de lunga durata a investitorului strain în economia tarii de referinta, pastrând controlul asupra folosirii si gestionarii resurselor transferate.
Aspecte metodologice fac referire la:
Investiţiile străine directe au trei componente şi anume: capitalul social, profitul reinvestit, şi împrumuturile din interiorul companiei.
Capitaluri proprii: cuprind capitalul social subscris si varsat, atât în numerar cât si prin contributii în natura, detinut de nerezidenti în companii rezidente, precum si cota aferenta din rezerve; în mod corespunzator, în cazul sucursalelor, se ia în considerare capitalul de dotare aflat la dispozitia acestora. Capitalul social reprezintă valoarea acţiunilor achitate de un investitor străin direct de la o societate pe acţiuni (cel puţin 10% sau echivalentul respectiv) din afara companiei şi care este situată într-o ţară străină.
Profitul reinvestit este partea din profitul ce revine investitorului străin şi pe care acesta nu îl ridică sub formă de dividende, ci îl reinvesteşte în întreprindere.
Alt capital reprezintă împrumuturile din interiorul companiei pe termen lung sau scurt efectuate de compania „mamă” filialelor sale, respectiv creditele primite de catre întreprindere de la investitorul strain direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta.
Investiţia străină directă reprezintă o relaţie economică pe termen lung care implică interesul de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă ţară decât cea a investitorului. ISD presupune în acelaşi timp posibilitatea reală pentru investitorul străin de a controla şi de a exercita un grad înalt de influenţă managerială în entitatea care face obiectul investiţiei. Investiţia străină directă implică atât tranzacţia iniţială între cele două entităţi precum şi toate celelalte tranzacţiile ulterioare dintre ele şi dintre întreprinderile afiliate, fie ele încorporate sau nu.
Investiţiile străine sunt efectuate de CTN, care reprezintă proprietatea acestor firme în ţările receptoare de investiţii. Deci ISD constituie relaţiile de proprietate a firmelor străine asupra unor active în alte ţări. Însă orice proprietar are dreptul de control al patrimoniului său. ISD sunt efectuate în scopul creării activelor productive, capabile să creeze valori adăugate. Investitorul are dreptul de a controla utilizarea acestor active. Dreptul investitorului de a controla activele create de el în altă ţară reprezintă particularitatea principală a ISD. Anume acest subiect se află în central, tuturor definiţiilor ISD, acesta este aspectul tehnic şi juridic al ISD. Important este că ISD nu reprezintă un simplu transfer al capitalului. O dată cu transferul capitalului în ţara respectivă, se transferă tehnologii avansate, practici manageriale de organizare a marketingului şi managementului internaţional, experienţa de promovare a produsului pe piaţa mondială, care nu numai permit, ci şi determină necesitatea exercitării dreptului de control asupra investiţiilor. Efectuarea controlului presupune şi participarea investitorului la luarea deciziilor în gestionarea întreprinderilor, create de ISD.
Tipurile investitiilor straine directe (diferentiate dupa contributia la dezvoltarea si înnoirea activelor economice în tara primitoare de ISD):
În Cadrul legislativ al Fondului Monetar Internaţional, ISD sunt definite în felul următor: “Investiţiile străine sunt investiţiile efectuate pe termen lung de rezidentul unei ţări într-o întreprindere – rezident al altei ţări. Investiţiile pe termen lung presupun existenţa relaţiilor de lungă durată între investitor şi întreprindere şi influenţa considerabilă a investitorului asupra conducerii acestei întreprinderi. Deci investiţia directă trebuie să fie efectuată pe durata lungă, totodată realizându-se controlul din partea investitorului asupra activităţii obiectului creat. Motivaţia investitorului a fost şi rămâne întotdeauna obţinerea unui profit”.
Într-un raport al UNCTAD, care organizează sistematic studii cu privire la extinderea investiţiilor străine în diferite regiuni şi la impactul lor asupra dezvoltării economiilor receptoare de investiţii, se menţionează: “ISD reprezintă o relaţie pe termen lung, care reflectă interesul de durată al investitorului şi posibilitatea sa reală de a controla entitatea situată în ţara străină, unde face investiţia”.
Definiţia ISD, formulată în raportul UNCTAD a fost lărgită de mai mulţi autori, inclusiv şi de A. Mazilu, care recomandă următoarea definiţie: ”ISD sunt fluxuri internaţionale complexe, care includ resurse financiare tehnologice, de expertiză managerială şi organizaţională, pe care se grefează interesul de durată şi controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare cu scopul desfăşurării unor activităţi productive într-o altă economie decât cea …rezidentă”.
În opinia autorului, această definiţie este mai reuşită, ea precizează conţinutul investiţiilor străine ca fluxuri internaţionale de resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială şi organizaţională. În acelaşi timp, această definiţie accentuează rolul investitorului în efectuarea controlului în utilizarea fluxurilor numite în scopul desfăşurării unor activităţi productive.
Efectuarea controlului direct al activităţii întreprinderii, ca ISD din partea investitorului, şi participarea la gestionarea întreprinderii constituie diferenţa principală dintre ISD şi investiţiile de portofoliu.
Investiţia străină directă (I.S.D.) presupune transferarea către agentul emitent a posibilităţii de control şi decizie asupra activităţii agentului receptor. I.S.D. poate lua forma unei investiţii reale (proprietăţi, bunuri de echipament, etc.) sau financiare (titluri de valoare sub forma acţiunilor, obligaţiunilor, certificatelor de depozit).
Esenta fenomenului nu este investitia care este un transfer în strainatate, ci controlul managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate în diverse tari de catre o întreprindere multinationala.
Rezultatul investitiei directe este formarea de capital real, care poate fi o firma cu capital integral strain sau o societate mixta. Aceasta implica o relatie de lunga durata a investitorului strain în economia tarii de referinta, pastrând controlul asupra folosirii si gestionarii resurselor transferate.
Aspecte metodologice fac referire la:
- Investitia straina directa: relatie investitionala de durata, între o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta; de regula, implica exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt considerate investitii directe: capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor care detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi, creditele dintre acest investitor si întreprinderea în care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.
- Investitorul strain direct: persoana juridica, persoana fizica sau grup de persoane ce actioneaza împreuna, care detine cel putin 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitatilor fara personalitate juridica) sau cel putin 10% din voturi, într-o întreprindere situata în afara propriei tari de rezidenta.
- Intreprinderea investiţie directa: este o întreprindere cu sau fara personalitate juridica, în care un investitor strain detine cel putin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor fara personalitate juridica (sucursale). Detinerea a cel putin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordiala în stabilirea relatiei de investitie directa.
Investiţiile străine directe au trei componente şi anume: capitalul social, profitul reinvestit, şi împrumuturile din interiorul companiei.
Capitaluri proprii: cuprind capitalul social subscris si varsat, atât în numerar cât si prin contributii în natura, detinut de nerezidenti în companii rezidente, precum si cota aferenta din rezerve; în mod corespunzator, în cazul sucursalelor, se ia în considerare capitalul de dotare aflat la dispozitia acestora. Capitalul social reprezintă valoarea acţiunilor achitate de un investitor străin direct de la o societate pe acţiuni (cel puţin 10% sau echivalentul respectiv) din afara companiei şi care este situată într-o ţară străină.
Profitul reinvestit este partea din profitul ce revine investitorului străin şi pe care acesta nu îl ridică sub formă de dividende, ci îl reinvesteşte în întreprindere.
Alt capital reprezintă împrumuturile din interiorul companiei pe termen lung sau scurt efectuate de compania „mamă” filialelor sale, respectiv creditele primite de catre întreprindere de la investitorul strain direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta.
Investiţia străină directă reprezintă o relaţie economică pe termen lung care implică interesul de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă ţară decât cea a investitorului. ISD presupune în acelaşi timp posibilitatea reală pentru investitorul străin de a controla şi de a exercita un grad înalt de influenţă managerială în entitatea care face obiectul investiţiei. Investiţia străină directă implică atât tranzacţia iniţială între cele două entităţi precum şi toate celelalte tranzacţiile ulterioare dintre ele şi dintre întreprinderile afiliate, fie ele încorporate sau nu.
Investiţiile străine sunt efectuate de CTN, care reprezintă proprietatea acestor firme în ţările receptoare de investiţii. Deci ISD constituie relaţiile de proprietate a firmelor străine asupra unor active în alte ţări. Însă orice proprietar are dreptul de control al patrimoniului său. ISD sunt efectuate în scopul creării activelor productive, capabile să creeze valori adăugate. Investitorul are dreptul de a controla utilizarea acestor active. Dreptul investitorului de a controla activele create de el în altă ţară reprezintă particularitatea principală a ISD. Anume acest subiect se află în central, tuturor definiţiilor ISD, acesta este aspectul tehnic şi juridic al ISD. Important este că ISD nu reprezintă un simplu transfer al capitalului. O dată cu transferul capitalului în ţara respectivă, se transferă tehnologii avansate, practici manageriale de organizare a marketingului şi managementului internaţional, experienţa de promovare a produsului pe piaţa mondială, care nu numai permit, ci şi determină necesitatea exercitării dreptului de control asupra investiţiilor. Efectuarea controlului presupune şi participarea investitorului la luarea deciziilor în gestionarea întreprinderilor, create de ISD.
Tipurile investitiilor straine directe (diferentiate dupa contributia la dezvoltarea si înnoirea activelor economice în tara primitoare de ISD):
- Greenfield: investitii în întreprinderi înfiintate si dezvoltate de catre sau împreuna cu investitori straini, sub forma unor investitii pornite de la zero;
- Brownfield: investitii în întreprinderi preluate integral sau partial de catre investitori straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind realizate dupa preluare;
- Preluari integrale sau partiale de întreprinderi: investitii în întreprinderi preluate integral sau partial de catre investitori straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind realizate înainte de preluare.
No comments:
Post a Comment