Expansiunea corporaţiilor transnaţionale este motivata de ceea ce ele percep a fi in interesul partenerilor de afaceri ale corporaţiilor (acţionarii, în special, managerii şi salariaţii) şi mai puţin în interesul comunităţii mai largi din care fac parte.
Literatura de specialitate evidenţiază faptul ca orice venit rezidual obţinut de o firma peste costul de oportunitate al resurselor puse la dispoziţia sa de membrii organizaţiei va fi regăsit sub forma de profituri la proprietarii firmei, iar forţa fundamentala a întreprinderii capitaliste moderne este data de maximizarea acestor profituri comparativ cu capitalul investit.
Pot fi identificate câteva tipuri de activitate a CTN, în funcţie de motivaţia de investire care le determină:
A. ISD aflate in căutare de resurse
B. ISD aflate in căutare de pieţe
C. ISD aflate in căutare de eficienta
D. ISD aflate in căutare de active strategice
E. Alte tipuri de ISD (care au la baza alte motive decât cele anterioare)
In acest context trebuie făcute câteva observaţii:
1. In anii '90, marile corporaţii transnaţionale urmăresc obiective multiple si marea lor majoritate se angajează in ISD care reprezenta combinaţii ale tipurilor enumerate mai sus;
2. Fiecare tip de ISD poate avea caracter de agresivitate sau de defensivitate:
3. Motivaţiile de expansiune ale corporaţiilor transnaţionale pot suferi pe măsura ce are loc maturizarea firmei ca investitor in străinătate:
A. ISD AFLATE IN CAUTARE DE RESURSE
Corporaţiile transnaţionale angajate in acest gen de ISD investesc in străinătate pentru a obţine anumite resurse la un cost real mai scăzut decât in tara de origine sau pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile in tara de origine.
Motivaţia investirii consta in creşterea profitabilităţii pe pieţele deservite de transnaţionala sau pe care intenţionează sa le deservească in viitor. In cea mai mare parte a cazurilor, rezultatul activităţii filialelor este destinat exportului către tarile dezvoltate.
Pot fi identificate trei tipuri de transnaţionale căutătoare de resurse :
B. ISD AFLATE IN CAUTARE DE PIEŢE
Acestea sunt reprezentate de firme care investesc intr-o anumita tară sau regiune pentru a furniza bunuri şi servicii pe pieţele respective sau pe cele vecine. În cele mai multe cazuri, aceste pieţe fuseseră deservite prin exporturi anterioare ale firmei investitoare care, fie din cauza impunerii de bariere în calea comerţului, fie din reconsiderarea dimensiunii pieţei care justifica realizarea de producţie pe plan global, nu mai sunt modalitatea cea mai potrivita de acces pe piaţă.
ISD de căutare a pieţelor pot fi întreprinse în scopul susţinerii sau protejării pieţelor existente sau in scopul explorării si al promovării de noi pieţe.
In afara de dimensiunea pieţei si de perspectivele ei de creştere, există patru mari raţiuni care determina firmele sa se angajeze in acest tip de ISD :
Asemenea ISD pot fi realizate din raţiuni defensive sau agresive. Investiţiile agresive sunt cele destinate a promova interesele globale ale firmei prin investirea pe pieţe in expansiune. Răspunsul corporaţiilor transnaţionale la crearea pieţei unice interne din Uniunea Europeana şi la deschiderea tărilor din Europa Centrală şi de Est către investiţiile străine a fost de acest tip.
C. ISD AFLATE IN CĂUTARE DE EFICIENŢĂ
Motivaţia ISD in căutare de eficienta consta in raţionalizarea structurii investiţiilor destinate căutării de resurse sau de pieţe, astfel încât firma investitoare sa poată obţine avantaje din deţinerea unor activităţi dispersate geografic. Aceste avantaje se materializează, de obicei, sub forma economiilor de scară şi a diversificării riscului.
ISD aflate în căutare de eficienţă se încadrează in doua mari tipuri:
1. ISD de obţinere a unor avantaje din disponibilitatea şi costul înzestrărilor cu factori
Acest tip explica o mare parte a diviziunii muncii in interiorul corporaţiilor transnaţionale care produc atât in tari dezvoltate, cît şi în tari în dezvoltare, după urm. structura:
2. ISD de obţinere a unor avantaje din economiile de scară, ca şi din diferenţele între preferinţele consumatorilor şi între capacităţile de ofertare pe pieţe
In acest caz, înzestrările tradiţionale cu factori joaca un rol mai puţin important in influenţarea ISD, in timp ce pe prim plan se afla competentele si capacităţile "create", disponibilitatea si calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurentei de pe piaţa gazda, natura cererii si, nu in ultimul rând, politica guvernamentala la nivel macro si micro.
D. ISD AFLATE IN CAUTARE DE ACTIVE STRATEGICE
Aceasta categorie cuprinde acele corporaţii transnaţionale care se angajează in ISD de obicei prin achiziţionarea activelor firmelor străine, cu scopul clar definit de a-si promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales acelea de susţinere si promovare a competitivităţii lor la nivel global. Firmele care realizează astfel de ISD sunt fie corporaţii transnaţionale care aplica o strategie de integrare regionala sau globala, fie investitori străini "debutanţi" care încearcă sa cumpere un avantaj competitiv pe o piaţă nefamiliară.
E. ALTE TIPURI DE ISD
Exista si alte motivaţii care fundamentează activitatea corporaţiilor transnaţionale care nu pot fi cuprinse in cele patru categorii anterioare. Ele pot fi împărţite în trei grupuri:
INVESTITII DE EVADARE
Anumite ISD sunt realizate pentru a evita legislaţia restrictiva sau politicile macroeconomice aplicate in tarile de origine. Investiţiile de evadare au ca emitent firme din tari ale căror guverne aplica politici economice intervenţioniste si tind sa fie concentrate in sectoarele de activitate - mai ales servicii - care fac obiectul unor reglementari destul de drastice.
In aceasta categorie pot fi incluse investiţii ca cele de mai jos:
INVESTITIILE DE SPRIJIN
Scopul acestor investiţii este acela de a susţine si sprijini activităţile restului firmei investitoare. Astfel, acest gen de filiale implica din partea firmei costuri, iar beneficiile sunt generate in alte parţi ale firmei.
INVESTITIILE PASIVE
O investitie în strainatate este considerata directa daca emitentul investitiei detine o cota suficienta din capitalul firmei receptoare pentru a- i asigura un control sau influenta asupra acesteia. De asemenea, ISD au la baza motivatii diferite fata de investitiile de portofoliu. Acestea din urma sunt o expresie a credintei în managementul si organizarea existenta a unei firme si sunt realizate cu scopul de a obtine profituri sau marirea capitalului investit.
În aprecierea specialiştilor, investiţiile străine directe în ţările în dezvoltare au trecut de la căutarea de pieţe şi căutarea de resurse, la căutarea de eficienţă. Cu toate acestea, pentru multe ţări în dezvoltare, costurile reduse, accesul la resurse naturale şi accesul la pieţe regionale rămân elemente de atractivitate sporită pentru marile corporaţii.
Literatura de specialitate evidenţiază faptul ca orice venit rezidual obţinut de o firma peste costul de oportunitate al resurselor puse la dispoziţia sa de membrii organizaţiei va fi regăsit sub forma de profituri la proprietarii firmei, iar forţa fundamentala a întreprinderii capitaliste moderne este data de maximizarea acestor profituri comparativ cu capitalul investit.
Pot fi identificate câteva tipuri de activitate a CTN, în funcţie de motivaţia de investire care le determină:
A. ISD aflate in căutare de resurse
B. ISD aflate in căutare de pieţe
C. ISD aflate in căutare de eficienta
D. ISD aflate in căutare de active strategice
E. Alte tipuri de ISD (care au la baza alte motive decât cele anterioare)
In acest context trebuie făcute câteva observaţii:
1. In anii '90, marile corporaţii transnaţionale urmăresc obiective multiple si marea lor majoritate se angajează in ISD care reprezenta combinaţii ale tipurilor enumerate mai sus;
2. Fiecare tip de ISD poate avea caracter de agresivitate sau de defensivitate:
- agresivitatea este data de atitudinea pro-activa a firmei, in urmarirea scopurilor sale strategice
- defensivitatea consta in acel comportament al unei firme care reprezintă o reacţie la acţiunile întreprinse (sau percepute a fi întreprinse) de concurenţi sau de guvernele străine, cu scopul de a-si proteja poziţia pe piaţa.
3. Motivaţiile de expansiune ale corporaţiilor transnaţionale pot suferi pe măsura ce are loc maturizarea firmei ca investitor in străinătate:
- Iniţial, marea majoritate a firmelor investesc in afara tarii de origine pentru a obţine resurse naturale sau acces la pieţe;
- Pe măsura ce gradul de multinaţionalizare creste, transnaţionalele pot utiliza activităţile din străinătate ca instrumente prin care îşi pot întări poziţia pe plan global prin creşterea eficientei sau prin dobândirea de noi surse de avantaj competitiv.
A. ISD AFLATE IN CAUTARE DE RESURSE
Corporaţiile transnaţionale angajate in acest gen de ISD investesc in străinătate pentru a obţine anumite resurse la un cost real mai scăzut decât in tara de origine sau pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile in tara de origine.
Motivaţia investirii consta in creşterea profitabilităţii pe pieţele deservite de transnaţionala sau pe care intenţionează sa le deservească in viitor. In cea mai mare parte a cazurilor, rezultatul activităţii filialelor este destinat exportului către tarile dezvoltate.
Pot fi identificate trei tipuri de transnaţionale căutătoare de resurse :
- Căutătorii de resurse naturale
- Căutătorii de forţă de munca
- Căutătorii de capacităţi tehnologice, manageriale, organizaţionale si de experienţă
B. ISD AFLATE IN CAUTARE DE PIEŢE
Acestea sunt reprezentate de firme care investesc intr-o anumita tară sau regiune pentru a furniza bunuri şi servicii pe pieţele respective sau pe cele vecine. În cele mai multe cazuri, aceste pieţe fuseseră deservite prin exporturi anterioare ale firmei investitoare care, fie din cauza impunerii de bariere în calea comerţului, fie din reconsiderarea dimensiunii pieţei care justifica realizarea de producţie pe plan global, nu mai sunt modalitatea cea mai potrivita de acces pe piaţă.
ISD de căutare a pieţelor pot fi întreprinse în scopul susţinerii sau protejării pieţelor existente sau in scopul explorării si al promovării de noi pieţe.
In afara de dimensiunea pieţei si de perspectivele ei de creştere, există patru mari raţiuni care determina firmele sa se angajeze in acest tip de ISD :
- Urmarea furnizorilor şi a clienţilor
- Adaptarea produsului la preferinţele si necesităţile locale
- Costuri de producţie şi de tranzacţie mai reduse
- Urmarea concurenţilor
Asemenea ISD pot fi realizate din raţiuni defensive sau agresive. Investiţiile agresive sunt cele destinate a promova interesele globale ale firmei prin investirea pe pieţe in expansiune. Răspunsul corporaţiilor transnaţionale la crearea pieţei unice interne din Uniunea Europeana şi la deschiderea tărilor din Europa Centrală şi de Est către investiţiile străine a fost de acest tip.
C. ISD AFLATE IN CĂUTARE DE EFICIENŢĂ
Motivaţia ISD in căutare de eficienta consta in raţionalizarea structurii investiţiilor destinate căutării de resurse sau de pieţe, astfel încât firma investitoare sa poată obţine avantaje din deţinerea unor activităţi dispersate geografic. Aceste avantaje se materializează, de obicei, sub forma economiilor de scară şi a diversificării riscului.
ISD aflate în căutare de eficienţă se încadrează in doua mari tipuri:
1. ISD de obţinere a unor avantaje din disponibilitatea şi costul înzestrărilor cu factori
Acest tip explica o mare parte a diviziunii muncii in interiorul corporaţiilor transnaţionale care produc atât in tari dezvoltate, cît şi în tari în dezvoltare, după urm. structura:
- activităţile intensive in capital, tehnologie si informaţie sunt concentrate in tarile dezvoltate
- activităţile intensive in forţa de munca si resurse naturale sunt concentrate in tarile in dezvoltare.
2. ISD de obţinere a unor avantaje din economiile de scară, ca şi din diferenţele între preferinţele consumatorilor şi între capacităţile de ofertare pe pieţe
In acest caz, înzestrările tradiţionale cu factori joaca un rol mai puţin important in influenţarea ISD, in timp ce pe prim plan se afla competentele si capacităţile "create", disponibilitatea si calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurentei de pe piaţa gazda, natura cererii si, nu in ultimul rând, politica guvernamentala la nivel macro si micro.
D. ISD AFLATE IN CAUTARE DE ACTIVE STRATEGICE
Aceasta categorie cuprinde acele corporaţii transnaţionale care se angajează in ISD de obicei prin achiziţionarea activelor firmelor străine, cu scopul clar definit de a-si promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales acelea de susţinere si promovare a competitivităţii lor la nivel global. Firmele care realizează astfel de ISD sunt fie corporaţii transnaţionale care aplica o strategie de integrare regionala sau globala, fie investitori străini "debutanţi" care încearcă sa cumpere un avantaj competitiv pe o piaţă nefamiliară.
E. ALTE TIPURI DE ISD
Exista si alte motivaţii care fundamentează activitatea corporaţiilor transnaţionale care nu pot fi cuprinse in cele patru categorii anterioare. Ele pot fi împărţite în trei grupuri:
- Investiţii de evadare
- Investiţii de sprijin
- Investiţii pasive
INVESTITII DE EVADARE
Anumite ISD sunt realizate pentru a evita legislaţia restrictiva sau politicile macroeconomice aplicate in tarile de origine. Investiţiile de evadare au ca emitent firme din tari ale căror guverne aplica politici economice intervenţioniste si tind sa fie concentrate in sectoarele de activitate - mai ales servicii - care fac obiectul unor reglementari destul de drastice.
In aceasta categorie pot fi incluse investiţii ca cele de mai jos:
- realizarea de investiţii in străinătate de către firmele indiene pentru a putea depăşi restricţiile impuse de guvern asupra cotei din producţia interna pe care o puteau atinge;
- investiţiile efectuate de firmele israeliene in UE pentru a evita boicotul arab asupra produselor exportate in aceste tari din Israel;
- investiţiile realizate de firmele suedeze, americane si nigeriene datorita faptului ca oportunităţile de investire in anumite sectoare sunt limitate de guvernele din tarile de origine;
- investiţiile băncilor japoneze in Europa, care se pot angaja astfel in oferirea unei game mai largi de servicii clienţilor comparativ cu tara de origine - in principal, activităţi de bănci de investiţii;
- transferul activităţilor de cercetare a cancerului si a sistemului imunitar din Germania spre Statele Unite de către BASF, o firma germana aflata sub presiunea mişcărilor ecologiste in tara de origine.
INVESTITIILE DE SPRIJIN
Scopul acestor investiţii este acela de a susţine si sprijini activităţile restului firmei investitoare. Astfel, acest gen de filiale implica din partea firmei costuri, iar beneficiile sunt generate in alte parţi ale firmei.
INVESTITIILE PASIVE
O investitie în strainatate este considerata directa daca emitentul investitiei detine o cota suficienta din capitalul firmei receptoare pentru a- i asigura un control sau influenta asupra acesteia. De asemenea, ISD au la baza motivatii diferite fata de investitiile de portofoliu. Acestea din urma sunt o expresie a credintei în managementul si organizarea existenta a unei firme si sunt realizate cu scopul de a obtine profituri sau marirea capitalului investit.
- investitiile realizate de marile conglomerate institutionale specializate în cumpararea si vânzarea de firme. Totusi, desi investitiile sunt motivate de potentialitatea unor venituri substantiale si de câstigul de capital, nu este exclusa implicarea unui anumit input managerial direct, fiind rare cazurile în care firma achizitionata este lasata sa functioneze în continuare pe cont propriu - sunt realizate investitii pentru îmbunatatirea capacitatilor ei tehnologice, manageriale sau financiare;
- investitiile realizate de firmele mici si de investitorii individuali în domeniul imobiliar. Acest tip de investitie are la baza pura anticipare a unei cresteri a preturilor terenurilor si imobilelor în strainatate. Desi clasificate drept directe, aceste investitii au multe atribute specifice IP.
În aprecierea specialiştilor, investiţiile străine directe în ţările în dezvoltare au trecut de la căutarea de pieţe şi căutarea de resurse, la căutarea de eficienţă. Cu toate acestea, pentru multe ţări în dezvoltare, costurile reduse, accesul la resurse naturale şi accesul la pieţe regionale rămân elemente de atractivitate sporită pentru marile corporaţii.
No comments:
Post a Comment